Erau intotdeauna relaxati unul in preajma celuilalt, aveau incredere unul in altul, chiar si in situatii limita. Dar le infruntau impreuna, pentru ca simteau ca doar impreuna vor reusi.

El ii aducea flori, de orice fel, in orice culoare. Ea ii scria biletele parfumate si le punea pe perna lui. El ii aducea micul dejun dimineata in pat. Ea avea grija sa`i ofere acel sprijin de care avea nevoie. El ii zambea zi de zi, fara motiv. Ea rosea la fiecare zambet si i le intorcea cu si mai multa veselie.

Printre toate lucrurile din casa, se ascundeau semne ale iubirii lor. Fotografii cu ei doi, flori uscate, haine inmiresmate cu parfumul ceiluilalt, ursuleti si inimioare de plus si tot felul de nimicuri.

- Daca ti`as spune ca te iubesc, ce`ai zice? ii spune el, in timp ce ii oferea un buchet imens de flori albastre.

Ea rosi si mai tare, apoi se prefacu trista si privi in jos:

- As spune ca… Si eu te iubesc… Si ridica ochii spre el, plini de lacrimi de fericire.

Se imbratisau, se sarutau si zambeau amandoi. Florile au cazut pe pamant, creand in jurul lor o inima albastra…